Cum se face coniacul: etape esențiale

Cum se face coniacul: etape esențiale

Sursa foto: https://unsplash.com/photos/zWqfKVuzzvc

 

Îți place cognacul, așa că-l cauți la noi pe site și-ți cumperi varietatea pe care o preferi. Aștepți să ajungă livrarea, deschizi sticla, îl guști, e foarte bun, pui sticla la loc în bar și te bucuri de el din când în când.

 

Poate că bei seara când te întorci de la muncă, în timp ce te relaxezi pe fotoliul preferat alături de o carte bună. Poate că îl bei cu prietenii în weekend și savurați un trabuc de calitate. Asta e toată povestea care te interesează. Și totuși, nu ți-ar plăcea să descoperi și ce bei? Mai exact, cum se face coniacul? Dacă da, te invităm să citești și rândurile următoare.

 

Din ce este făcut coniacul?

 

Uite ce e, astăzi discutăm despre cum se prepară coniacul, așadar vom începe cu materia primă. Dacă vrei să afli mai multe despre istoria coniacului sau care este cel mai bun coniac românesc, te putem ajuta și cu aceste informații, dar în alte articole. Așadar, să trecem la subiect!

 

Pe scurt, coniacul se produce doar dintr-un anumit tip de struguri, aceștia stând și la baza procesului de preparare. Soiul de viță pentru coniac se cultivă doar în Franța, mai exact în departamentul Charente Maritime, regiunea Charente. De asemenea, acest soi se găsește și ]n regiunile Deux-Sèvres sau Dordogne. Vorbim despre nu mai puțin de 75.000 de hectare de viță de vie, doar pentru prepararea acestei băuturi. Soiurile folosite se numesc Ugni Blanc, Folle Blanche și Colombard.

 

Cum se face coniacul?

 

Pentru a obține coniac din struguri va fi necesar să se aplice următoarele etape:

 

Culegerea și stoarcerea

 

După ce strugurii sunt culeși, ei sunt supuși procesului de stoarcere cât mai repede, asta pentru a evita oxidarea. Procesul de vinificație poate începe, dar doar după ce a fost obținut mustul.

 

Fermentarea

 

Acest proces cuprinde două etape. Prima etapă este cunoscută drept etapa alcoolică, cea în care se folosește drojdia pentru a transforma zahărul din struguri în alcool. Astfel sunt creați compușii volatili care vor oferi aroma coniacului. A doua etapă este cea de fermentație malolactică, în care bacteriile vor transforma acidul malic în acid lactic. În acest mod se va reduce aciditatea vinului și se va rafina produsul final.

 

Etapa de dublă distilare

 

În cadrul acestei etape, mai ales în regiunea Charente, dubla distilare va fi făcută la foc deschis. Practic, vinul obținut va trece prin mai multe fierberi. Primul distilat care a fost obținut prin fierbere conține de obicei între 28% și 32% alcool. În urma unui al doilea proces de fierbere va fi obținut așa numita eau-de-vie. La finalul procesului se va obține o cantitate destul de mică de distilat, cu un conținut de alcool de 72%, numită Coeur. Acest produs va fi învechit pentru obținerea coniacului conform cu standardele în vigoare.

 

Acest proces este privit cu atâta seriozitate de către francezi, încât au înființat o instituție specială pentru reglementarea lui, în 1946. Ea se numește Bureau National Interprofessionnel de Cognac și activează chiar și în zilele noastre.

 

Etapa de maturare

 

Cognacul obținut în faza de dublă distilare sau apa vieții (traducere la eau-de-vie) se va învechi în butoaie de stejar cu capacitate de 500 de litri. Pe parcursul acestui proces, conținutul de alcool se va diminua, de la 72% la un mai rezonabil 40%. În general, limita de învechire este setată la doi ani, dar există și producători care lasă coniacul la învechit pentru perioade mai lungi de timp, asta pentru a-i oferi un gust ceva mai puternic.

 

Procesul de maturare va fi împărțit la rândul său în trei faze principale. Se va începe cu extracția, proces în cadrul căruia lemnul influențează taninul, culoarea, dar și gustul viitoarei băuturi.

 

Apoi urmează faza de îmbătrânire, mai exact un proces de reorganizare chimică și de hidroliză. De-abia după doi ani lichidul poate fi consumat. Desigur, poate fi lăsat la maturat și 50 de ani pentru a-și desăvârși aromele.

 

Etapa finală este cea de oxidare, în care cognacul își capătă culoarea aurie și buchetul aromatic. Maturarea se încheie atunci când băutura este îmbuteliată.

 

Care este diferența dintre coniac și whisky? Prea multe ca să le putem menționa aici, dar au legătură în pricipal cu ingredientele și procesul prin care se obțin cele două băuturi. Dacă-ți place cognacul sau coniacul românesc vechi, te sfătuim să afli mai multe despre ce este brandy sau vinars.

 

Cum se consumă coniacul?

Sursa foto: https://www.pexels.com/photo/a-clear-wine-glass-beside-a-bottle-of-a-brown-alcoholic-drink-7253970/

 

Bun, am lămurit cum se face coniacul, dar cum se consumă poate că este cu mult mai important! Poți afla totul despre coniac și cum îl alegi tot de la noi, iar acum îți vom spune cum să-l bei pentru a te bucura așa cum se cuvine de el:

 

Procesul

 

Pentru a te bucura cu adevărat de savoarea lui, coniacul nu se bea repde, ci mai degrabă se savurează. Toarnă două degete de coniac în pahar, iar apoi ține paharul în palmă. În acest timp băutura se va încălzi puțin și-și va elibera astfel aromele. Poți aștepta așa până la 10 minute, dacă ai răbdare. În tot acest răstimp vaporii de alcool se vor rafina.

 

Desigur, poți dilua coniacul cu gheață sau cu puțină apă, dar acest lucru îi va influența și aroma. Începe prin a mirosi băutura și de abia apoi bucură-te de gustul ei. Poți să servești coniacul de unul singur sau în diverse variante de cocktail. Depinde cum îl preferi.

 

Paharele

 

Dacă ai de gând să bei coniacul simplu și vrei să-l servești într-un pahar de plastic, eventual și de unică folosință, mai bine nu te mai apuci de băut licori fine. Dacă vrei să te bucuri de cognac precum un cunoscător, alege unul dintre paharele următoare:

 

  • Pahar balon, scund și robust, este cel mai practic;
  • Pahar lalea, lat în partea de jos și mai îngust în partea de sus, perfect pentru concentrarea aromelor;
  • Pahar clătinător, o variantă inedită de a bea cognacul. Seamănă cu paharul balon, dar nu are picior, ceea ce-l face mai ușor de ținut în mână.

 

Regiuni faimoase pentru prepararea coniacului

 

Așa cum explicam și în prima parte a articolului, cognacul adevărat este produs în regiunea Charente, mai exact în orașul Cognac. Totuși, regiunile din care sunt obținuți strugurii influențează atât calitatea băuturii, cât și felul în care aceasta va fi denumită. Aceste regiuni și denumiri au fost reglementate încă din 1909 și sunt cunoscute drept:

 

  • Grande Champagne, dar nu regiunea legată de șampanie! Din această regiune este obținută 17% din producția de cognac, dintr-o arie de 34.703 hectare;

 

  • Petite Champagne, ironic, având în vedere că este de aproape două ori mai mare decât Grande Champagne. Ea cuprinde 66.000 de hectare de vie, dar doar 15.000 sunt folosiți pentru strugurii de cognac;

 

  • Borderies, puțin mai la nord de Grande Champagne, cuprinde 12,500 de hectare. Aici coacerea strugurilor se face mai repede decât în zonele mai sus menționate;

 

  • Fins Bois, o zonă destul de mare care le înconjoară pe cele trei menționate mai sus și reprezintă sursa pentru 42% din producția de cognac;

 

  • Bons Bois, o regiune ceva mai îndepărtată care produce o aromă ceva mai deosebită;

 

  • Bois Ordinaires, o zonă mare, de 260 000 hectare, dar folosită doar în procent de puțin peste 1% pentru creșterea strugurilor de cognac. Solul este ceva mai nefavorabil din cauza climei și apropierii de coastă;

 

  • Bois & Terroirs, o zonă cu sol nisipos la marginea Les Bois.

 

Ei bine, acum chiar că ai despre ce povesti data viitoare când te bucuri de un cognac sau un coniac-brandy de calitate cu prietenii! Dacă vrei să testezi sau să testați mai multe sortimente împreună, ai la dispoziție și opțiunea de a achiziționa miniaturi de coniac. Vezi care-ți place sau vă place mai mult!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Continut restrictionat persoanelor sub 18 ani

Confirm ca am peste 18 ani

sau

Intotdeaua consuma responsabil!