Sursa foto: https://www.facebook.com/Zetea.ro/photos/a.376599019032896/7537417072951019
Produs emblematic pentru țara noastră, palinca este o băutură alcoolică veche de sute de ani. Acest distilat din fructe reprezintă aproximativ 40% din consumul de licori spirtoase din România, lucru deloc surprinzător dacă ne gândim că în multe zone există obiceiul ca oamenii să bea un păhărel de palincă înainte de masă. Mulți aleg să o prepare în propria gospodărie, după o rețetă de palincă tradițională păstrată din generație în generație, în timp ce alții își îndreaptă atenția spre sortimentele exclusiviste, obținute din tot felul de combinații inedite.
Indiferent de opțiune, palinca este o băutură aromată, echilibrată și rafinată, care nu lipsește de pe mesele românilor. Așadar, haide să descoperim mai multe despre cum se face palinca și care sunt cele mai bune mărci tradiționale românești.
CUPRINS
- Ce este palinca?
- Istoria palincii
- Cum se face palinca: pas cu pas
- Pregătirea fructelor
- Fermentarea fructelor
- Distilarea
- Păstrarea palincii
- Top 10 mărci tradiționale de palincă
- Bran Palincă de pere
- Dom’ Profesor Palincă prune clară
- Zetea Palincă de caise
- Zetea Palincă de struguri
- Bran palincă de prune
- Bran palincă de caise
- Zetea palincă de prune
- Zetea palincă de cireșe
- Bran palincă de gutui
- Zetea palincă Crai Nou
Ce este palinca?
Istoria palincii
Consumată simplă sau în cocktailuri, în prezent palinca scrie istorie pentru băuturile tradiționale românești. Totuși, dacă ne uităm în trecut, se pare că prima mențiune documentară referitoare la cazanele de fabricat băuturi alcoolice distilate pe teritoriul țării noastre a fost în 1332. Cei care ar fi adus meșteșugul distilării și au scos în evidență felul cum se face palinca ar fi fost călugării cistercieni.
Sursa foto: https://p1.piqsels.com/preview/336/178/528/brandy-hand-glass-young-woman.jpg
La început, palinca a fost fabricată pentru proprietățile ei curative. Călugării ar fi fost cei care au descoperit arta distilării atunci când căutau elixiruri și poțiuni pe care să le folosească în scop medicinal. Alții susțin însă că alambicurile ar fi creația alchimiștilor care, în procesul lor de a găsi instalații care să producă aur, au descoperit procedeul distilării fructelor. Cuvântul „palincă” apare pentru prima data în documente în anul 1630, în zona Oașului (Satu-Mare), renumită astăzi pentru producția băuturii spirtoase. Un registru din 1773 cu date din sudul Bihorului precizează că în satele de aici existau unul sau mai multe cazane de palincă. Etnologii sunt de părere că termenul de palincă a apărut pentru prima dată în arealul Sătmar-Sălaj-Bihor, zonă cu vastă tradiție pomicolă și numeroase varietăți de prun.
Cum se face palinca: pas cu pas
Palinca este una dintre cele mai cunoscute băuturi alcoolice spirtoase, iar România a înregistrat această denumire încă din anul 2008 la Comisia Europeană, ca Indicație Geografică Protejată. Există anumite indicații despre cum se face pălinca și lucruri ce trebuie respectate pentru a obține un produs de calitate. Iată care sunt pașii pentru a produce o palincă:
Pregătirea fructelor
Cu toate că palinca în România este asimilată adeseori cu cea din prune, de fapt această băutură se prepară din tot felul de fructe. Însă, este total greșită concepția potrivit căreia se pot folosi fructe degradate sau stricate, adunate de sub pomi. Din ele nu se va putea obține niciodată o licoare aromată, de bună calitate. Așadar, dacă te întrebi cum se face palinca află că totul începe cu pregătirea fructelor. Acestea se culeg când sunt dulci, se spală sub un jet de apă și li se scot sâmburii, dacă este cazul. Operațiunea este necesară fiindcă cianidele care se regăsesc într-unii sâmburi pot deteriora procesul de distilare. Unele dintre fructele utilizate pentru prepararea palincii sunt tocate sau pasate, ca, de exemplu, merele, pentru ca amestecul să fie ușor de prelucrat.
Fermentarea fructelor
Fructele se pun la fermentat în butoaie din lemn de brad sau salcâm ori în vase de inox. Fermentarea trebuie să se facă într-un mediu lipsit de oxigen, la o temperatură cuprinsă între 14-16 grade Celsius. În funcție de fructele folosite, perioada de fermentare poate dura 10-15 zile ori chiar 45 de zile sau câteva luni. Acest interval diferă și în funcție de cantitatea de zahăr pe care o conțin fructele și temperatura la care are loc fermentarea. În cazul unora dintre fructe, așa cum sunt gutuile, este nevoie și de un aditiv pentru ca procesul de fermentare să poată începe. De obicei, se folosește acid citric. Atenție, un alt lucru important este de știut în această etapă: peste fructele lăsate la fermentat, care se transformă în borhot, nu se pune zahăr.
Distilarea
Această etapă poate fi realizată fie într-un alambic simplu, fie într-o coloană de distilare. Dacă te interesează cum se face palinca în mod tradițional, atunci poți folosi alambicul. În primă fază, alcoolul se extrage din amestecul fermentat, după care al doilea pas presupune extragerea gustului fructelor din respectivul amestec. Practic, a doua distilare influențează semnificativ calitatea pe care o are palinca. Distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă. Se folosesc lemne de esență moale, la un foc domol; la redistilarea pentru obținerea produsului final se pun lemne de esență tare, așa cum este carpenul, care are putere calorică mare și continuă.
La distilarea în coloană procesul este mult mai simplu și rapid pentru că se face o singură dată. Însă, gustul pe care îl are palinca nu este la fel de intens precum cel pe care îl are băutura dublu distilată. Dacă te întrebi care trebuie să fie culoarea palincii sau câte grade are băutura la final, trebuie să știi că e necesar să aibă peste 40-45 de grade și să fie limpede. Licoarea ce va fi comercializată trebuie să aibă 50-52 de grade, după cum prevăd normele în vigoare.
Păstrarea palincii
După ce ai aflat cum se face palinca, atunci trebuie să știi și cum să o păstrezi. Ei bine, distilatul se pune în butoaie de lemn sau în recipiente de metal. Interesat este că palinca își poate schimba culoarea în funcție de vasele în care „stă“. Spre exemplu, prin învechire în butoaie de stejar, băutura poate obține o culoare galbenă sau galben-aurie. Perioada de maturare durează cam un an, apoi palinca se scoate și se pune în sticle sau damigene cu dopuri din plută. De obicei, licoarea este deplin maturizată abia în al doilea an, când pot fi stabilite valențe cu privire la gust, tărie, parfum, culoare și finețe.
<h2 id="top-marci-palinca"><strong>Top 10 mărci tradiționale de palincă</stong></h2>
Palinca în România este una dintre cele mai apreciate licori tradiționale. Aceasta reprezintă aproape 75% din băuturile spirtoase exportate, ceea ce înseamnă că avem o mulțime de mărci tradiționale de palincă. Iată câteva exemple:
Bran Palincă de pere
Distilată cu rafinament, palinca de pere Bran este un produs cu o concentrație alcoolică de 40%. O licoare vie și parfumată, care poate alina sufletul și vindeca spiritul.
Dom’ Profesor Palincă prune clară
Este o băutură românească Super Premium, unică prin excelență. Palinca de prune Dom’ Profesor are un conținut de alcool de 50% și este obținută din prune coapte, printr-un proces de distilare deosebit.
Zetea Palincă de caise
Cu un conținut ridicat de alcool, de 50%, un parfum extraordinar și un gust pe măsură, palinca de caise Zetea se numără printre cele mai bune băuturi spirtoase românești
Zetea Palincă de struguri
Cei care vor să știe mai multe despre palincă trebuie să încerce și acest produs din fructe obținut după metoda Zetea, în cadrul Atelierelor din Medieșu Aurit. Produs 100% românesc, Palinca de struguri Zetea are o culoare naturală obținută prin învechire minimă obligatorie și nu conține nici un fel de adaos de ingrediente.
Bran palincă de prune
Premiată adesea la târguri și expoziții mondiale cu medalia de aur sau alte distincții, palinca de prune Bran iese în evidență prin gustul său inconfundabil de prună. Este dublu distilată și păstrată în butoaie de lemn, are o concentrație alcoolică de 50% și poartă după sine meșteșugul sătmărean.
Bran palincă de caise
Un produs național de mare prestigiu, palinca de caise Bran are o aromă dulceagă și se laudă cu faptul că este un produs atestat de Ministerul Agriculturii. Originară din Satu Mare, această băutură spirtoasă spune multe despre cum se face palinca, prin extragerea unei licori fine din inima fructului și cu ajutorul cazanelor mari de cupru.
Zetea palincă de prune
Știm cu toții că palinca de prune este cea mai apreciată pentru că gustul acestui fruct pare cel mai apropiat de aromele de pe plaiurile mioritice. Palinca de prune Zetea are beneficii pentru trup și suflet, așa că nu trebuie să le lipsească amatorilor de băuturi fine.
Zetea palincă de cireșe
Un alt produs extraordinar din Medieșu Aurit, palinca de cireșe Zetea se mândrește cu un parfum de excepție. Gustul său este unul inedit, iar concentrația de alcool foarte ridicată, de 50%.
Bran palincă de gutui
Emblematică pentru Distileriile Bran, palinca de gutui Bran este cea mai nobilă băutură distilată în cazanele de cupru. Are un conținut de alcool de 40%, aromă captivantă, prezență impozantă și un parfum impunător.
Zetea palincă Crai Nou
Definiția perfectă a unui produs tradițional de lux, palinca Crai Nou de la Zetea este obținută din cireșe amare. Învechită timp de 10 ani, această băutură are o aromă nuanțată ce-i poate cuceri încă din prima clipă chiar și pe cei mai pretențioși consumatori.
Când vine vorba despre această băutură spirtoasă este important nu doar să știi cum se face palinca, ci și cum se consumă pentru a încânta până la desăvârșire gusturile consumatorilor. Licoarea se bea la o temperatură optimă de 18-20 de grade Celsius, alături de o mâncare bună și, de preferat, de persoane dragi!