Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/tuica-vorbe-de-clac%c4%83-alcool-tabel-1317168/
Foarte probabil, ai gustat măcar și tu băutura tradițională a românilor și te-ai întrebat cum se face țuica de prune. Fiecare țară are băuturi tradiționale, iar noi ne mândrim cu țuica, o tărie care se bea ca aperitiv. Producția de prune a României este una dintre cele mai mari din lume și prima din Europa. Motivul nu este magiunul, gemul tradițional care se întinde pe pâine, ci popularitatea țuicii. Aceasta se bea în toată țara, atât în zile de sărbătoare sau la evenimente festive, ca nunțile sau botezurile, cât și în zilele obișnuite și chiar la parastase.
Dacă că îți place doar să o bei sau vrei să-ți prepari și tu licoarea aromată, cu siguranță, ești curios să afli cum se face țuica de prune. Noi te invităm să descoperi toate etapele de preparare în acest articol.
Cum se face țuica de prune: ingrediente necesare
Prune
Pentru aproximativ 50 l de țuică de 45–50 grade ai nevoie de vreo 10 găleți de prune. Mai complexe decât par, prunele au calități nutritive multiple, de la conținutul ridicat de fibre la bogăția de antioxidanți. Fermentarea și distilarea duc, însă la pierderea acestora. Din fericire, aromele din pulpă și chiar sâmbure se transmit băuturii, iar conținutul ridicat de zahăr contribuie la tăria țuicii. Prunele cele mai indicate pentru țuică sunt cele din soiul tradițional care sunt parfumate și care acumulează multe zaharuri înainte de a se desprinde de pe creangă. Se pot folosi și prune cărnoase, dar în niciun caz cele de import, mari, dar fără arome.
Este important să nu pui prune necoapte bine în butoi. Acestea pot compromite fermentarea și pot da un gust acru țuicii. Lasă fructele să cadă din pom, dacă vrei să obții o țuică de prune corect preparată. Adună-le de pe jos, pe măsură ce pomul se scutură, și pune-le în butoi. Chiar și prunele care au început să putrezească sunt bune. Atenție, însă! Nu pune în butoi crenguțe, frunze și alte lucruri. Prunele nu se spală, pentru că îndepărtezi drojdiile naturale de pe ele și poți compromite fermentarea.
Drojdie de bere (opțional)
Dacă ți se pare că fructele sunt slabe calitativ, nu au un conținut mare de zahăr (fiindcă s-au mănat sau din alte cauze) sau a plouat mult pe ele și drojdia naturală a fost compromisă, poți folosi un plic de drojdie de bere. Aceasta se adaugă în butoiul cu prune și se va înmulți, provocând fermentația. Totuși, este de preferat drojdia naturală, prezentă pe sol și în copac, pentru că aceasta se activează mai repede.
Zahăr (opțional)
Zahărul este un ingredient opțional, pentru că, în mod, normal, prunele coapte conțin destul zahăr pentru producerea unei țuici tari și plăcute la gust. Dacă ai doar 1-2 pruni, cantitatea de țuică obținută este prea mică. Zahărul te poate ajuta să faci mai multă. Unii pun zahăr și pentru ca băutura să fie mai tare sau pentru a acoperi deficitul de zahăr din prunele necoapte corespunzător.
Cât zahăr se pune la prunele pentru țuică depinde de gust și de calitatea dorită. O țuică de prune de preț este una fără zahăr care permite aromelor naturale să se manifeste intens. Totuși, dacă vrei să știi cum se face țuica de prune cu zahăr, află că acesta trebuie diluat în apă fierbinte înainte de a fi pus în butoi. Poți folosi orice tip de apă potabilă, nu neapărat apă plată.
Sursa foto: https://www.pexels.com/photo/close-up-of-plums-6844491/
Țuica de prune: mod de preparare
Fermentarea prunelor
Prunele se pun la fermentat în butoaie de plastic sau, cel mai indicat, din lemn. Nu folosi recipiente din metal, pentru că acestea oxidează și afectează calitatea boascăi. Nu umple butoaiele până sus, pentru că boasca se va ridica și riști să dea pe afară. Acoperă butoiul cu o folie sau un capac. Cât se țin fructele la fermentat pentru țuică depinde de concentrația de zahăr, temperatura exterioară și expunerea la soare. Căldura favorizează fermentația. În medie, aceasta durează două săptămâni, maximum trei. Când musculițele de oțet nu mai zboară în jurul butoiului, este semn că ar trebui să distilezi țuica. Nu aștepta prea mult, pentru că boasca își pierde tăria, calitățile aromatice și gustative.
Montarea cazanului
Fiecare tip de băutură alcoolică are un mod specific de producție. Prepararea țuicii de prune este un meșteșug care presupune învățarea anumitor detalii. De exemplu, montarea cazanului nu se face oricum. Mai întâi, trebuie să speli bine recipientul și serpentina. Sunt de preferat cazanele mici, de cel mult 50 l, pentru că se manevrează ușor. După ce așezi cazanul pe arzător, fără foc, trebuie să pregătești boasca. Amestecă pentru omogenizare, apoi pune câteva găleți în cazan, dar fără să depășești două treimi din el. Dacă pui prea mult, în timpul fierberii, conținutul se umflă și ajunge în tubul de condensare și în vasul de colectare. Aprinde focul și lasă cazanul descoperit până când boasca ajunge la 50-60 grade Celsius. Montează capacul și serpentina și umple răcitorul cu apă rece.
Distilarea
Nu vei ști niciodată cum se face țuica de prune corect dacă nu afli și ce poate merge rău. Distilarea pare un proces simplu văzut din afară, dar nu este așa, indiferent dacă vorbim despre țuică sau alte băuturi, ca de exemplu coniacul. Una dintre problemele care apar deseori este evadarea aburului la zonele de îmbinare a cazanului cu țeava de condensare sau pe lângă capac. De aceea, trebuie să prepari o pastă din mămăligă sau din făină și apă cu care să acoperi aceste zone. Dacă nu o faci, cantitatea de țuică obținută va fi mai mică.
Multe persoane se întreabă la ce temperatură se obține cea mai bună țuica. Este important să menții flacăra mică, altfel boasca se poate lipi de cazan. Din această cauză, țuica va avea miros de afumat. Boasca nu trebuie să depășească 78 de grade Celsius, temperatura de fierbere a alcoolului. De aceea, este important să fii atent permanent la vasul de răcire. Înlocuiește apa caldă cu apă rece constant. Se consideră că pe țeavă trebuie să circule un jet de maximum 3 mm diametru pentru ca țuica să fie de calitate. Poți ușura procesul de răcire montând o țeavă de răcire pe fundul vasului, pe care o conectezi printr-un furtun la un robinet.
Separarea distilatului
Pentru a separa distilatul trebuie să pui un recipient de colectare la capătul de jos al serpentinei. Cantitatea de țuică rezultată din 100 kg de prune depinde de nivelul zaharurilor din prune, distilarea la momentul potrivit, izolarea zonelor de pierdere cu pastă etc. Așadar, cum se face țuica de prune bună depinde de mulți factori. Nu se păstrează tot lichidul obținut. La fiecare distilare, obții trei tipuri de țuică:
- fruntea;
- mijlocul;
- coada/otca.
Fruntea este prima care iese din cazan și este foarte tare. De obicei, are peste 70% alcool și este toxică, pentru că are în compoziție alcool metilic și alte substanțe dăunătoare. Mirosul ei este înțepător. Din fericire, reprezintă doar 2-2,5% din distilat. Ai nevoie de un alcoolmetru pentru a ști exact când se termină fruntea. În schimb, coada este slabă și acră. Și pentru determinarea ei este util alcoolmetrul. Doar mijlocul care reprezintă 30-40% din distilat se păstrează.
Sursa foto: https://www.pexels.com/photo/people-clinking-glasses-with-alcohol-drink-5152593/
Păstrarea țuicii
Modul în care se prepară țuica de prune contează pentru gustul final, dar la fel de important este și modul de păstrare. La fel ca alte băuturi tradiționale, și țuica trebuie păstrată în butoaie de stejar sau dud minimum 6 luni, pentru învechire. În acest timp, îți poți bucura papilele gustative cu alte băuturi tradiționale, precum caisata.
Oricine poate învăța cum se face țuica de prune. Dacă îți place să produci băuturi acasă, merită să prepari și țuica de caise după rețeta pe care ai folosit-o și pentru prune sau o afinată gustoasă.
Am ajuns la final! Dacă ți-a plăcut acest articol și vrei să încerci și tu aceste rețete populare de cocktailuri alcoolice, intră acum pe site și comandă online toate băuturile de care ai nevoie!