Sursa foto: https://unsplash.com/photos/h4AGlo55tTA
Care sunt cele mai bune vinuri românești: Top 3 vinuri roșii
Unul dintre domeniile cu care România se poate lăuda oriunde în lume este producția de vinuri, capitol la care țara noastră ocupa în 2019 locul 13 la nivel mondial. Pe lângă cantitate, calitatea vinurilor românești este, de asemenea, de notorietate în întreaga lume, concurând de la egal la egal cu vinuri din țări cu o bogată tradiție viticolă precum Franța Italia, Spania, Argentina, Portugalia și, nu în ultimul rând Republica Moldova.
Nu este de mirare acest lucru, pentru că și noi avem o îndelungată tradiție în cultivarea viței de vie și producția de vin.
Care sunt cele mai bune vinuri românești: Top 3 vinuri roșii
Cum recunoști un vin roșu bun?
Centenar – Budurească, fetească neagră
Passarowitz 1718 – Crama Oprișor
Istoria vinurilor românești
Sursa foto: https://unsplash.com/photos/Cj4CWKQllOM
Această tradiție de care tocmai am amintit își are originile încă din epoca bronzului, locuitorii vechii Tracii fiind recunoscuți de pe atunci ca cei mai vechi și mai iscusiți producători de vinuri din această parte a lumii.
Prima mențiune scrisă referitoare la viticultura pe aceste meleaguri datează din vremea regelui dac Burebista, relatând acel bine cunoscut episod în care acesta a ordonat distrugerea viilor. Legendele urbane spun că ar fi dat acest ordin pentru că supușii săi se deprinseseră prea tare cu gustul vinului, însă în realitate, motivul a fost eliminarea tentațiilor pe care viile dacice le reprezentau pentru invadatorii care bântuiau în acea vreme prin Europa.
Cu toate acestea dacii au continuat să cultive vii și să producă vin, iar o schimbare importantă a survenit odată cu momentul cuceririi Daciei de către romani. Și aceștia erau la rândul lor mari cultivatori de vie și producători de vin, implicit și consumatori. Prin urmare, au adus cu ei în Dacia și tehnicile viticole avansate pe care le dezvoltaseră, urmând o perioadă în care acest domeniu a cunoscut o adevărată înflorire.
Această tradiție s-a păstrat și s-a dezvoltat de-a lungul perioadelor istorice care au urmat, țările române fiind recunoscute în acest sens și pe vremea dominației Imperiului Otoman. La 1862, în România erau circa 100.000 de hectare cultivate cu viță de vie, iar suprafața a crescut la 150.000 de hectare în 1883. A urmat perioada în care filoxera a făcut ravagii prin viile din Europa, dar chiar și așa, la începutul secolului XX România avea 152.000 de hectare cultivate, iar în perioada interbelică ajunsese la circa 200.000 de hectare.
După 1970, suprafața crescuse la 300.000 de hectare însă a scăzut drastic după ce mințile luminate ale regimului comunist au decis desființarea podgoriilor cu soiuri de proveniență străină. Astfel, din cele 300.000 de hectare cu vie, la începutul secolului XXI, în 2004 mai precis, datele de atunci indică existența a 193.000 de hectare cultivate cu vie, iar în 2019, erau în jur de 180.000 de hectare. Acestea produc anual peste 5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce clasează România pe locul 5 în topul producătorilor europeni și locul 13 la nivel mondial.
Cum recunoști un vin roșu bun?
Sursa foto: https://unsplash.com/photos/udj2tD3WKsY
Mulți ar spune că cel mai bun mod de a recunoaște un vin roșu de calitate este să-l guste, însă până la acel pas mai sunt și alte indicii pe care trebuie să le ai în vedere.
Denumirea
Poți intui calitățile unui vin roșu doar citind denumirea acestuia, de pe etichetă. Spre exemplu un Cabernet sauvignon este un vin corpolent, cu o aciditate moderată, în timp ce un Merlot este mai ușor și are arome specifice de fructe bine coapte. Între ele, putem clasa Feteasca neagră, cu un gust de greutate medie și arome puternice și complexe.
Nivelul taninurilor
Taninurile sunt substanțe naturale existente în boabele de struguri, care dau aromele specifice vinurilor roșii. Cu cât nivelul acestora este mai ridicat, cu atât gustul vinului va fi mai puternic. Astfel, vinurile grele sunt bogate în tanin, iar acest lucru îl poți recunoaște după senzația de gură uscată cu care rămâi după fiecare înghițitură. Vinurile roșii cu un nivel scăzut de tanin sunt vinuri „de cursă lungă” cu arome mai puțin intense dar mai ușor de băut.
Modalitatea de fermentare
Pentru a se îmbina foarte bine cu taninurile care îi dau aroma specifică, un vin roșu cu gust puternic trebuie să treacă printr-o perioadă de maturare, timp în care se păstrează în butoaie de stejar. Cu cât această perioadă este mai îndelungată, cu atât aromele date de taninuri vor fi mai puternice. În același timp, vinurile roșii cu arome mai fresh se țin la fermentat în cisterne de oțel inoxidabil, și astfel își păstrează prospețimea și gustul fructat.
Top 3 vinuri roșii românești
Sursa foto: https://unsplash.com/photos/I-_Zmz6G6PU
Trebuie menționat din start că este foarte dificil de alcătuit un astfel de clasament al celor mai bune vinuri românești, pentru că fiecare soi are particularitățile sale, pe care pasionații de vinuri le apreciază mai mult sau mai puțin. Astfel, un vin care cuiva îi poate părea genial, pe altul îl poate face să strâmbe din nas, nu neapărat pentru că este de proastă calitate, ci pentru că gusturile sunt diferite. Faptul că avem multe vinuri românești premiate spune însă multe despre calitatea lor, iar în cele ce urmează vom încerca să facem un top al vinurilor roșii, cât mai obiectiv.
Centenar – Budurească, fetească neagră
Este produs din struguri proveniți din vii care au peste 20 de ani. Astfel, rădăcinile ajung la mare adâncime în pământ ceea ce conferă strugurilor o aromă specială pe care o regăsim și în vin. După fermentare, care are loc în cisterne de inox cu sistem de recirculare a pielițelor în masa vinului, acesta se ține la maturat 12 luni în butoaie de stejar.
Vinul Centenar are o culoare roșu-violet, iar aroma este intensă, de fructe de pădure și condimente fine. Se servește la 18-20 de grade și merge cel mai bine cu carne de vânat sau orice carne roșie și mâncăruri cu sosuri bogat condimentate.
Magna – Corcova
Magna este un vin roșu opac cu ușoare tente de vișiniu, produs la crama Corcova. Gustul este unul foarte complex, combinând arome de fructe negre de pădure, cacao, fructe uscate, piele și tutun fin, și persistând după înghițire.
Poate fi servit atât la începutul mesei, alături de aperitive din mezeluri fine și brânzeturi maturate, dar și la felurile principale, mai ales cele pe bază de carne maturată de vițel sau carne de mistreț. Nu în ultimul rând, merge și la desert, alături de o ciocolată cu un conținut de cacao de cel puțin 75%.
Passarowitz 1718 – Crama Oprișor
Dacă vrei să faci un cadou special unei persoane dragi sau dacă vrei să te răsfeți cu un vin select, Passarowitz 1718 este soluția furnizată de cei de la Crama Oprișor. Licoarea îmbină asprimea și claritatea specifică vinurilor germane, cu prospețimea și intensitatea vinurilor oltenești. Rezultatul este un vin excelent, care combină aroma fină de lemn cu aromele a cinci soiuri de struguri. Gustul corpolent te duce cu gândul la cireșe negre, coacăze, afine, ciocolată neagră și vanilie. Vinul este o marcă proprie a Cramei Oprișor, care a combinat soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot și Pinot Noir din podgoriile Mehedințiului cu Dornfelderul german.
Trebuie amintit și faptul că vinul face parte din categoria băuturilor alcoolice folosite la gătit, fiind chiar primul ingredient din această gamă care a început să fie utilizat în bucătărie. Rămânând la subiectul acestui material – vinul roșu – trebuie precizat că acesta este folosit în mai mică măsură ca ingredient pentru mâncare, vedeta la acest capitol fiind vinul alb. De obicei, se folosesc vinurile roșii dulci, la prepararea deserturilor.
În final, recomandăm și de această dată consumul cu măsură, mai ales că un vin roșu bun se savurează îndelung